NEET în Bulgaria – de ce tot mai mulți tineri aleg să nu lucreze și să nu studieze

Li se spune NEET (Not in Education, Employment or Training) – tineri între 16 și 29 de ani care nu sunt nici la școală, nici angajați, nici implicați într-o formă de instruire. Acest grup este în creștere în toată Europa și este reflectat și în rapoartele Eurostat. În Bulgaria, însă, situația este și mai complicată din cauza declinului demografic și a economiei subterane persistente. Studiile arată că ponderea tinerilor șomeri bulgari este semnificativă. O parte dintre ei evită de bunăvoie piața muncii și educația, rămânând acasă, sprijiniți financiar de părinți. Alții sunt nemulțumiți de ceea ce le oferă piața muncii.

„În general, există o scădere a numărului total de persoane ocupate în țară, nu doar în rândul tinerilor, din cauza creșterii negative a populației, a emigrației și a altor factori”, spune Plamen Robov de la Confederația Bulgară pentru Ocupare, și adaugă:

„Există și motive specifice pentru acest grup concret. Unul dintre ele, poate cel mai interesant, este scăderea interesului tinerilor față de contractele de muncă clasice. Noile generații sunt mult mai înclinate spre forme flexibile de muncă – freelancing, contracte civile, muncă pe proiect etc. În rândul tinerilor, acest tip de muncă devine tot mai popular, în timp ce forma clasică de angajare devine tot mai puțin atractivă.”

Această schimbare de atitudine nu este un simplu moft, ci reflectă o transformare fundamentală în valorile și orizontul de viață al noii generații. Tinerii nu caută doar un loc de muncă, ci un mod de viață care să le permită autonomie și echilibru. Aceasta, însă, este o provocare serioasă pentru modelul economic bulgar, încă dependent în mare măsură de formele tradiționale de angajare, în sectoare precum producția, serviciile și altele care presupun prezență fizică. Statistica în acest sens este grăitoare: „Să spunem că numărul tinerilor până în 29 de ani care nu sunt înregistrați oficial nicăieri – adică nu studiază și nu muncesc – variază între 120.000 și 150.000”, explică Plamen Robov. „Desigur, un alt motiv important este economia informală. O parte considerabilă dintre acești tineri lucrează într-un fel sau altul, dar nu figurează oficial – sunt în sectorul gri. La scară mai largă, statisticile arată că, în general, există aproximativ un milion de bulgari apți de muncă care nu studiază și nu lucrează, și nu contribuie la economie.”

Astăzi, tot mai puțini tineri bulgari aleg meserii practice sau locuri de muncă ce presupun prezență constantă – în fabrică, în birou sau pe șantier. Motivul este simplu: programul 9-18 nu oferă niciun fel de flexibilitate. Iar ce este atractiv? Orice oferă libertate și posibilitatea de a lucra de la distanță – sectorul IT, outsourcing, marketing digital, conținut online etc. Potrivit lui Robov, companiile trebuie să se adapteze și să ofere mai multă flexibilitate, iar noua generație – „să revină cu picioarele pe pământ” în privința așteptărilor:

„Cred că de ambele părți e nevoie de schimbare pentru ca procesul să funcționeze mai bine. Din partea angajatorilor – să-și eficientizeze structura internă astfel încât să poată oferi salarii atractive și un proces de muncă suficient de flexibil încât să atragă tinerii. Pe de altă parte, tinerii de azi adesea au așteptări nerealiste. Conținutul online îi copleșește cu imagini sclipitoare și promisiuni grandioase despre cariere care par extrem de ușoare și bine plătite. În realitate, dacă ai 20–23 de ani, o diplomă și engleza nu sunt suficiente pentru un salariu mare. Pentru a ajunge acolo, e nevoie de timp, efort și practică, nu doar de studii universitare. De aceea e important ca acești tineri să se mai tempereze puțin – să fie mai răbdători, să investească în ei înșiși și să privească pe termen lung cariera și relația cu angajatorii”, încheie Plamen Robov într-un interviu pentru Radio Bulgaria.

Autor: Veneta Nikolova

Tradus și publicat de Iulia Bahovski

Fotografii: Pexels, pixabay