Va adera Bulgaria la zona euro fără un buget aprobat pentru 2026?

Nemulțumirea publică și procedurile parlamentare pot întârzia adoptarea bugetului de stat, existând posibilitatea ca Bulgaria să treacă pragul zonei euro fără un buget votat pentru 2026. Proiectul propus de guvernul bulgar a adunat mii de bulgari la un miting pe 26 noiembrie 2025, protestând împotriva distribuției propuse a resurselor publice, pe care au calificat-o drept nedreaptă, și, în general, dezgustați de situația politică din țară. În acel moment, Boiko Borisov, liderul partidului GERB aflat la guvernare, a oprit procedura de votare a proiectului de lege în a doua lectură în parlament, iar prim-ministrul a anunțat reluarea dialogului cu angajatorii și sindicatele.

După tensiunile din „triunghiul puterii”, bugetul pentru 2026 a fost înghețat

„Nu le vom permite să ne înșele” – sub acest slogan, opoziția, reprezentată de coaliția Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democrată” (PP-DB), a organizat o nouă manifestație de protest la Sofia și în unele orașe regionale pe 1 decembrie. Prof. Nikolay Denkov, fost prim-ministru și actual vicepreședinte al PP, a descris acest protest ca un avertisment pentru a reaminti guvernului că bugetul pe care l-a elaborat va fi retras și revizuit fundamental.

„Bugetul nu poate fi revizuit în plen; procesul trebuie reluat. Avem timp până la Anul Nou – dacă va fi necesar, vom lucra între sărbători, dar trebuie să avem un buget normal, în care să știm că tot ceea ce votăm este convenit și corespunde așteptărilor întreprinderilor și ale persoanelor care doresc să știe care vor fi veniturile lor”, a declarat Denkov într-un interviu acordat BNT.

„Să nu confundăm tehnologia de adoptare a bugetului cu filosofia și parametrii stabiliți în acesta”, a îndemnat premierul Rosen Jeliazkov într-un interviu amplu acordat BNR, precizând că, potrivit regulilor Adunării Naționale, retragerea bugetului după primul vot poate fi făcută numai printr-o decizie a parlamentului.

„Dacă procedura este reluată de la zero, înseamnă că vom pierde aproximativ două luni numai cu procedurile. Acest lucru implică faptul că va trebui să pregătim un buget extins care să fie implementat în 2026. Cu alte cuvinte, bugetul pentru 2025, în sensul Legii finanțelor publice, deja convertit în euro, va fi în vigoare în cea mai complexă și dificilă perioadă a anului viitor, când în ianuarie va avea loc dubla circulație a leului și a euro. Acesta este un risc sistemic. Prin urmare, înțelegem că se poate realiza un buget mai optim, ceea ce se poate face cu rapoarte de modificare între prima și a doua votare, dacă Consiliul Tripartit – guvern, sindicate și angajatori – ajunge la un acord cu privire la parametrii generali.

Dacă adunăm dorințele actuale, aceasta înseamnă venituri mai mici și cheltuieli mai mari, a subliniat Jeliazkov, adăugând că în prezent sunt în curs discuții cu angajatorii și sindicatele, care ar trebui să conducă la un fel de consens. „Vom vedea dacă acest consens va satisface și ambițiile politice ale opoziției”, a declarat prim-ministrul, potrivit căruia am asistat la primele proteste din istorie împotriva unui buget care include o creștere semnificativă a plăților sociale:

„Acestea nu sunt proteste sociale ca cele din 1996-1997, când se aștepta ca bugetul să prevadă mai multe cheltuieli și protecție socială. Bugetul pentru 2026 nu este nici de stânga, nici de dreapta. ... Protestele au reunit grupuri destul de diverse. Au fost oameni care au protestat împotriva euro, oameni care au protestat pentru mai multă Europă, pentru mai mult liberalism, oameni care au protestat pentru mai mult conservatorism, oameni care au protestat pentru politici sistemice și alții care au protestat pentru politici antisistemice. Există, de asemenea, diferențe generaționale – proteste ale tinerilor, care se revoltă de obicei împotriva status quo-ului sau împotriva conservatorismului. Acestea sunt grupuri care sunt acolo pentru că nu le place autoritatea ca atare. Această nemulțumire trebuie abordată pentru a se putea răspunde la ea. Și dacă presupunem că destinatarul este bugetul, atunci trebuie să lucrăm la acesta, dar în anumite limite. Dacă consensul este de a lucra cu un buget extins pentru 2025 și acesta este mai acceptabil, atunci și aceasta este o opțiune.

Raportul dintre PIB și datorie crește deoarece există mai multe cheltuieli, în principal pentru plăți sociale, a subliniat prim-ministrul, comentând propunerile economiștilor de a lua în considerare creșterea TVA: „Nu putem permite acest lucru în 2026, deoarece ar fi un element care ar stimula procesele inflaționiste. Vom asculta toate propunerile care ar putea crește veniturile, dar nu cred că în acest moment publicul ar accepta o reducere a cheltuielilor bugetare”, a spus Rosen Jeliazkov, adăugând:

„Nu putem să ne așteptăm ca un buget, care este cadrul financiar al țării, dar reflectă opiniile majorității aflate la putere, să obțină o majoritate absolută în parlament și sprijinul opoziției – nu a existat niciodată un astfel de buget în istoria Bulgariei. Așadar, acesta va fi un buget care trebuie să aducă o anumită înțelegere a solidarității, având în vedere anul dificil care ne așteaptă. Și este dificil din cauza a doi factori importanți: unul este politic – alegerile prezidențiale care urmează, iar celălalt este socio-economic. Cu alte cuvinte, tensiunile politice vor fi exacerbate și mai mult de tranziția lină la euro. Trebuie să ținem cont de toate acestea atunci când elaborăm noii parametri bugetari”, a declarat viceprim-ministrul Rosen Jeliazkov în cadrul emisiunii „Duminica 150” a BNR.

Tradus și postat de Vlad Mitev