Țările UE din Balcanii de Est își consolidează relațiile în 2025

În ajunul Anului Nou, pe măsură ce ne luăm rămas bun de la 2025, Radio Bulgaria a solicitat opiniile jurnaliștilor și experților cu privire la cel mai important eveniment din sud-estul Europei, evaluat din perspectiva relațiilor bilaterale dintre Bulgaria și vecinii săi.

Bulgaria și Grecia au confirmat încetarea tuturor reparațiilor postbelice

Pe fondul intenselor acțiuni militare din Marea Neagră, țările UE Bulgaria, România și Grecia, precum și Turcia, aliat NATO, lucrează activ pe bază bilaterală și multilaterală pentru a menține pacea și înțelegerea în Balcanii de Est. În acest context, prof. Iura Konstantinova de la Institutul de Studii Balcanice al Academiei Bulgare de Științe subliniază ca fiind cel mai important eveniment din relațiile bulgaro-grecești din 2025 Atena și Sofia au declarat în comun că nu mai au pretenții și obligații reciproce de reparații rezultate din cele două războaie mondiale ale secolului XX. Din Atena, unde lucrează la ultima sa carte despre relațiile greco-bulgare, prof. Konstantinova a declarat pentru Radio Bulgaria:

„În opinia mea, cel mai important eveniment în relațiile bilaterale bulgaro-grecești din 2025 este semnarea, la 2 mai, a unei declarații comune în care Bulgaria și Grecia confirmă că la 9 iulie 2024 va expira termenul de 60 de ani al obligației Bulgariei de a furniza Greciei apă reglementată din râul Arda. Să reamintim că această obligație a Bulgariei decurge din acordul semnat la 9 iulie 1964 pentru soluționarea problemelor financiare restante și dezvoltarea cooperării economice între fosta Republică Populară Bulgară și Regatul Greciei. Pe baza acestui acord, Bulgaria plătește reparații care datează din perioada anterioară Primului Război Mondial până la Al Doilea Război Mondial, inclusiv contrapretenții apărute înainte de semnarea acordului. Astfel, timp de 60 de ani, Bulgaria a furnizat Greciei apă din râul Arda pentru irigarea agriculturii grecești, în cantitate de 186 de milioane de metri cubi pe an”, spune cercetătorul.

Declarația comună semnată la 2 mai 2025 confirmă că această obligație a Bulgariei a fost îndeplinită.

Prin aceeași declarație, Bulgaria se angajează să continue să furnizeze Greciei apă din râul Arda pentru următorii cinci ani, dar în cantități și conform unui program negociat anual, reamintește profesorul.

În 2026, prof. Konstantinova se așteaptă să vadă care vor fi pașii practici pentru implementarea așa-numitei axe verticale, care va conecta Marea Egee și Marea Neagră. Un memorandum semnat la Bruxelles între Grecia, Bulgaria și România la sfârșitul anului 2025 deschide oportunități pentru accelerarea planificării, finanțării și construcției de noi infrastructuri feroviare, rutiere, hidraulice și energetice care să conecteze cele trei țări. În ciuda voinței politice exprimate pentru acțiuni concrete, prof. Yura Konstantinova a declarat că nu se va angaja să prevadă dacă acest lucru va duce la deschiderea noului punct de trecere a frontierei între Rudozem și Xanthi, deja construit, dar încă închis.

România, Bulgaria și Grecia încep o conexiune strategică

„De la începutul războiului din Ucraina, relațiile dintre Bulgaria și România au înregistrat o tendință ascendentă, și nu este o coincidență că în 2023 acestea au fost ridicate la nivelul de parteneriat strategic”, spune jurnalistul și analistul Vladimir Mitev de la redacția românească a Radio Bulgaria, autorul blogului Podul Prieteniei.

„Anul trecut s-a făcut un pas important când ambele țări au fost acceptate pe deplin în spațiul Schengen, iar anul acesta, ceea ce consider că este cel mai important se va întâmpla din nou la sfârșitul anului – pe 3 decembrie, la Bruxelles, a fost semnat un memorandum între Grecia, Bulgaria și România, care prevede dezvoltarea coridorului de transport între Marea Neagră și Marea Egee. Din perspectiva Bulgariei și a regiunii în general, acest lucru este considerat o realizare importantă, deoarece sunt planificate noi punți. Se preconizează o dezvoltare mai semnificativă și mai sistematică a tuturor tipurilor de legături de infrastructură, iar acest lucru va fi probabil următorul pas înainte în relațiile din regiunea noastră, pe care îl vom vedea anul viitor”, spune Mitev, continuând:

„Nu văd nimic ciudat în existența unui al doilea pod la Ruse, chiar dacă există deja unul, deoarece cel existent este destul de supraîncărcat, iar tendința de ani de zile a fost de creștere a traficului, mai ales de când am aderat la spațiul Schengen. Cred că România și Bulgaria au avut o dispută de lungă durată, care nu a fost mediatizată pe larg, dar vecinul nostru din nord susținea că Bulgaria nu draga suficient Dunărea și că ar trebui să se alăture proiectului FAST Danube 2, care a avut loc tot în 2025. În ceea ce privește partea bulgară, printre cei care încercau să promoveze proiectele de infrastructură, exista o nemulțumire evidentă față de impresia că România amâna și întârzia constant, accentul fiind pus pe faptul că România nu ar dori ca ceva să se întâmple. Putem vedea că acum, la sfârșitul anului, lucrurile se pun la punct. Poate că acest lucru se datorează faptului că partenerii noștri euro-atlantici doresc cu adevărat să dezvolte infrastructura din regiune, iar în acest caz, este în avantajul tuturor”, adaugă Vladimir Mitev.

Analiza relațiilor Bulgariei cu vecinii săi balcanici în 2025 continuă pe 30 decembrie cu comentarii privind cele mai importante evenimente bilaterale cu Turcia, Serbia și Macedonia de Nord, furnizate de jurnalistul Mehmed Ümer, Dr. Biser Bancev și Vladimir Perev, decanul comunității media bulgare din Macedonia de Nord.