În vecinătate: Evenimente cu adresă balcanică

Românii din Ucraina nu vor putea obține dublă cetățenie

O nouă lege privind cetățenia ucraineană, adoptată la 16 ianuarie 2026, a exclus România din lista țărilor ai căror cetățeni pot deține o altă cetățenie pe lângă cea ucraineană, în ciuda apartenenței sale la UE și NATO. Lista în cauză include doar cinci țări: Germania, Polonia, Republica Cehă, Statele Unite și Canada. Decizia a provocat reacții puternice în rândul românilor din Ucraina și București. Potrivit opiniei publice române, măsura amenință diaspora. Ziarul Libertatea a titrat „Comunitatea română se simte discriminată”. 

Social-democrații insistă ca guvernul și președinția României să ia poziție în această chestiune. „După ruși, comunitatea română este a doua ca mărime și, având în vedere sprijinul necondiționat al României pentru Ucraina în conflictul actual, și având în vedere sutele de etnici români care au murit la datorie pe frontul ruso-ucrainean, era firesc și de așteptat ca România să fie inclusă în această listă”, a declarat pentru Agerpres avocatul ucrainean de origine română Eugen Petras. Ca răspuns la îngrijorările exprimate, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a clarificat că modificarea legislativă nu se aplică persoanelor care dețin deja cetățenia ucraineană la data de 16 ianuarie 2026. Se precizează că cele cinci țări găzduiesc cea mai mare diasporă ucraineană, potrivit digi24.ro.

10.500 de cereri pentru „viza de aur” în Grecia sunt în așteptarea examinării

31.000 de cetățeni străini au primit „viza de aur” greacă de la începutul programului în 2014 până la sfârșitul anului 2025, iar împreună cu vizele generale reînnoite, numărul acestora ajunge la 39.000. „Viza de aur” este destinată investitorilor din țări din afara UE, acordându-le un permis de ședere de cinci ani (inclusiv pentru membrii familiei lor), care include și „viza de aur” este destinată investitorilor din țări non-UE, acordându-le un permis de ședere de cinci ani (inclusiv pentru membrii familiei lor), care include și libera circulație în cadrul UE. Numărul vizelor eliberate a atins un nivel maxim în 2023, când aproximativ 8.000 de persoane au primit aceste vize. Creșterea bruscă a numărului de cereri la acel moment a fost determinată de o creștere iminentă a pragurilor de investiții în 2024. În urma acestei creșteri a cererii, peste 10.500 de cereri sunt încă în așteptare, deoarece autoritățile competente nu sunt în măsură să facă față, potrivit publicației grecești Ta Nea.

Potrivit Kathimerini, cel puțin 8,89 miliarde de euro au intrat în țară prin programul Visa de Aur. Programul a fost creat de guvernul lui Antonis Samaras cu scopul de a atrage investiții străine într-o perioadă în care banii părăseau Grecia într-un ritm rapid, în timp ce fluxurile de intrare erau nesemnificative. Inițial, a fost stabilit un prag minim de investiție de 250.000 de euro în imobiliare.

Pragul a fost crescut treptat la 800.000 de euro în Atena, Salonic și insulele cu o populație de peste 3.100 de locuitori. În restul Greciei, acesta va fi de 400.000 de euro începând din 2024.

Ta Nea notează că, printre „investitorii în aur”, cei mai numeroși sunt cetățenii Chinei, urmați de cei din Turcia, Liban, Iran, Rusia, Egipt, Israel și Regatul Unit.

Exporturile din Turcia către țările balcanice au crescut cu 8,1%

Exporturile Turciei către țările balcanice au crescut cu 8,1% în 2025 față de anul precedent, ajungând la 25,258 miliarde de dolari, relatează Anadolu Ajansi. Conform informațiilor furnizate agenției de către Adunarea Exportatorilor Turci (TİM), România ocupă primul loc cu exporturi în valoare de aproximativ 7,9 miliarde de dolari, urmată de Bulgaria (4,7 miliarde de dolari), Grecia (3,5 miliarde de dolari), Slovenia (3,2 miliarde de dolari) și Serbia (2,0 miliarde de dolari). Datorită situației de pe piața globală, Turcia încearcă să-și consolideze legăturile economice cu țările vecine, a comentat agenția. Sectorul principal în exporturile către Balcani este industria, cu industria auto pe primul loc, urmată de industria chimică, metalurgie, electronică și inginerie electrică, mobilă și hârtie.

Balcanii au pierdut 2.500 km de râuri naturale în ultimii ani

Mii de kilometri de râuri din Balcani au fost deteriorați în ultimii ani din cauza creșterii numărului de centrale electrice mici și a extracției excesive de sedimente, potrivit unui raport al organizațiilor neguvernamentale River Watch și Euronatur (Euronatur), a raportat BTA, citând AFP. Raportul menționează că Balcanii au unele dintre cele mai curate și sălbatice râuri din Europa, care sunt cruciale pentru biodiversitatea continentului și reprezintă „inima albastră” a acestuia, avertizând că această resursă prețioasă este din ce în ce mai amenințată de creșterea proiectelor de infrastructură din regiune. Potrivit unui raport din 2024 al celor două organizații, în Balcani există aproximativ 1.800 de astfel de centrale electrice și peste 3.000 de proiecte de construire a unor instalații similare.

În 2012, râurile neatinse reprezentau 30% din cursurile de apă din regiune, în timp ce în 2025 vor reprezenta doar 23%. Pierderea acestor râuri, care sunt vitale pentru protecția mediului, este deosebit de vizibilă în Bosnia și Herțegovina și Albania, se arată în raport.

Compilat de: Miglena Ivanova

Editor: Ivo Ivanov