Svetlana Karagiova este o „piatră de temelie” pentru bulgarii din Banat

Pentru Svetlana Karagiova, cauza bulgarilor din Banat nu este doar un interes de cercetare, ci un mod de viață pe care îl urmează între Bardarski Gheran, Sofia și Timișoara, orașele sale de formare. De aproape trei decenii, eforturile ei s-au concentrat pe construirea de „punți” – spirituale, lingvistice și instituționale – pentru a conecta comunitatea dispersată în România, Serbia și Bulgaria. La baza acestei activități se află conceptul de „Falmis” – un nume cu o semnificație simbolică profundă. Derivat din salutul tradițional catolic „Slavă lui Isus” (în bulgara banăteană: Falin budi Isus), acesta a devenit un cod de identitate recunoscut.

Totul a început în 1998, odată cu publicarea buletinului informativ cu același nume, al cărui design – o combinație de caractere chirilice și latine – reprezintă vizual cele două sisteme grafice utilizate de comunitate. Astăzi, „Falmis” este mult mai mult decât o publicație; este o marcă sub care funcționează Asociația Bulgarilor din Banat din Bulgaria și cel mai atractiv sector al acesteia – ansamblul de dans. Fondat la Sofia în 2016, ansamblul acționează ca un „cufăr cu comori” care păstrează folclorul autentic nu numai al bulgarilor din Banat, ci și al maghiarilor și polonezilor, ale căror centre culturale din Sofia colaborează strâns cu societatea. Misiunea ansamblului este de a păstra dansurile din satele în care nu mai sunt tineri care să le interpreteze, transformând scena într-un spațiu pentru memoria vie.

De la folclor la știință și filozofie

Unul dintre aspectele cheie ale activității Karagiovei este dorința ei de a ridica tema bulgarilor din Banat la nivel academic. Potrivit ei, pentru ca o comunitate să fie percepută ca egală, discursul despre ea trebuie să depășească descrierea pur etnografică și să intre în domeniul științei și filosofiei. În calitate de doctor certificat la Institutul de Literatură al Academiei Bulgare de Științe, ea pune bazele unui studiu mai aprofundat al identității culturale, literaturii și limbii specifice a grupului – o variantă veche a limbii bulgare, care continuă să fie obiectul unui interes intens din partea lingviștilor.

În prezent, ea este inițiatoarea și participanta activă la proiecte științifice de amploare finanțate de Fondul de Cercetare Științifică, în parteneriat cu Institutul de Limbă Bulgară Prof. Lubomir Andreicin. Aceste proiecte explorează destinele paralele ale bulgarilor din Banat și din Basarabia, căutând puncte de contact între aceste „ramuri separate” ale poporului bulgar. Karagiova subliniază importanța acestei încrederi științifice:

„Mi-am dat seama că, dacă nu ridicăm discursul despre bulgarii din Banat la un nivel mai înalt decât cel pur folcloric sau etnografic, nu putem să ne așteptăm ca ceilalți bulgari să perceapă această comunitate ca fiind egală cu ei. Activitatea științifică este, de asemenea, o punte, deoarece toate eforturile mele vizează atragerea atenției asupra bulgarilor din Banat, căutând contacte și comunicare cu întreaga comunitate bulgară.”

Activism și inițiative la nivel local

În prezent, Svetlana Karagiova locuiește în Timișoara și predă limba bulgară la Universitatea de Vest, adoptând o abordare activistă „pe teren”, în special în Dudeștii Vechi, cea mai mare așezare a bulgarilor din Banat din România. Ea lucrează pentru a revigora spiritul intelectual al comunității prin activarea structurilor istorice, cum ar fi Fundația PG 33. Creat inițial ca o opoziție spirituală și o rebeliune modernistă a artiștilor, astăzi ideea unui astfel de cerc renaște în întâlnirile de sâmbătă, unde se discută despre poezie, istorie și texte noi în limba bulgară din Banat. Pentru ea, cuvântul scris este cea mai înaltă formă de grijă pentru limbă, deoarece necesită mai mult efort decât vorbirea și garantează supraviețuirea acesteia.

Lucrul cu oamenii necesită un entuziasm constant, mai ales în contextul asimilării puternice pe care Karagiova o observă în satele din jurul Bucureștiului, precum Popești-Leordeni și Cioplea. Ea consideră că exemplul personal este esențial, motiv pentru care ea însăși învață activ limba română pentru a înțelege mai bine lumea spirituală în care trăiește comunitatea și pentru a construi punți de legătură cu societatea română. Această abordare dă deja roade: articolele ei sunt publicate în reviste academice românești, iar studenții români din Timișoara manifestă un interes deosebit pentru învățarea limbii bulgare.

„Cultura este un proces, iar dacă fiecare dintre noi contribuie cu o particulă din abilitățile și cunoștințele sale, aceasta va îmbogăți ansamblul. Dacă trăim constant cu conștiința că ideile trebuie să circule între România, Bulgaria și Serbia, iar oamenii trăiesc într-o astfel de unitate virtuală, locuită de limbă, memorie, cultură și gânduri despre viitorul nostru comun, atunci cred că fiecare dintre noi își va fi îndeplinit datoria.”

Viitorul comunității

În ciuda provocărilor unei „lumi în dezintegrare”, Karagiova rămâne optimistă. Ea vede bulgarii din Banat ca mediatori naturali între țări. Anul 2026 se anunță a fi unul cheie – va marca 10 ani de la înființarea ansamblului Falmis din Sofia, va fi prezentată noua ei carte și va avea loc o conferință internațională de amploare, care va reuni cercetători din Bulgaria și România.

Svetlana Karagiova descrie motivația interioară a comunității sale astfel:

„Bulgarii din Banat au un simț al datoriei deosebit de dezvoltat. Fiecare dintre ei crede că are misiunea de a face ceva măreț pentru comunitatea sa. Oricât de ciudați ar părea oamenii din această comunitate, dacă îi cunoști mai bine, vei vedea că toți cred cu adevărat că trebuie să contribuie, prin propriile abilități, la procesul comun de conservare a memoriei și a limbii.”

Prin împletirea științei, folclorului și activismului cotidian, Svetlana Karagiova demonstrează că identitatea nu este un dat static, ci un proces dinamic care necesită „declanșarea constantă a evenimentelor” și un spirit fără compromisuri.

Autor: Vladimir Mitev

Tradus și postat de Vlad Mitev