Psiholog: Concentrați-vă pe lucrurile care vă conferă un sentiment de siguranță

Inflația îi îngrijorează pe bulgari – schimbarea monedei, completată de creșterea prețurilor la combustibili, face găuri în bugetele familiilor. De aceea, locuitorii din Gabrovo, cunoscuți pentru simțul lor ascuțit al umorului și pentru economisirea din viața de zi cu zi, spun, serios sau în glumă, că nu ies din casă ca să nu o întâlnească. În capitala bulgară a umorului, creșterea prețurilor a fost folosită ca pretext pentru glume, iar concursul național pentru copii de confecționare a sperietorilor de ciori are anul acesta motto-ul „Sperii prețurile, nu ciorile”.

„Pe lângă alungarea ciorilor pentru a proteja recolta, locuitorii din Gabrovo folosesc sperietoarea și pentru altceva – cu ani în urmă, locuitorii ingenioși ai orașului au pus la marginea drumului, lângă casele lor, o păpușă reprezentând un polițist, ca sperietoare pentru șoferii imprudenți – povestește corespondenta BNR din oraș, Velina Mahlebașieva. – Acum, însă, tema care îi preocupă pe mulți este creșterea prețurilor. De aceea, Muzeul Etnografic „Etar”, organizatorii unui concurs național de sperietori de ciori, au decis să testeze simțul umorului copiilor și tinerilor, invitându-i să prezinte sperietori care să sperie nu ciorile, ci prețurile. Concursul continuă, dar câteva creații au fost deja înscrise. Una dintre ele este a grădiniței „Duga” din Gabrovo.

Dintre toate materialele folosite pentru sperietoarea, care depășește înălțimea unui om, doar mătura este nouă, precizează învățătoarea Petya Kerekova.

„Copiii au spus să aibă o mătură, ca să alunge prețurile mari ale jucăriilor, pentru că părinții lor, de când prețurile sunt în euro, nu le-au mai cumpărat multe jucării. Astfel, cu această sperietoare vor să scadă prețurile. Am botezat-o „Evtiția”, pentru că este făcută din lucruri foarte ieftine – capace, un costum de la un magazin second-hand, gura unei mingi sparte, o umbrelă ruptă pentru fustă… am pus și o ață roșie, ca să nu aducă ghinion. Copiii i-au pus și un fluier în gură, „ca să le sufle în urechi oamenilor pentru prețuri mai mici”.

Astfel, în stilul specific orașului Gabrovo, cu mult umor, copiii mici „comentează” marea temă a creșterii prețurilor și a anxietății care planează asupra societății bulgare. „Se economisesc bani când sunt” – comentează un locuitor în vârstă al orașului, iar o concetățeană a sa adaugă: „Locuitorul din Gabrovo poate supraviețui în orice fel – pur și simplu se închide în sine și așteaptă să treacă ce e mai rău, iar apoi iese. Ne vor distruge cu greu!”, afirmă ea categoric.

Se pare că umorul este o parte importantă a abordării sănătoase pentru a face față situațiilor dificile și crizelor. Psihologul prof. Margarita Bakraceva a comentat în emisiunea BNR că, atunci când ne pierdem simțul umorului, adaptarea pasivă și așteptarea se reflectă și mai negativ asupra a ceea ce ne aduc inflația și condițiile financiare de nesiguranță. Toate acestea ne afectează sentimentul de bază de siguranță și control asupra vieții. Oricât de mult ar încerca adulții să mențină echilibrul, situația din ultimele săptămâni se reflectă și asupra copiilor, spune expertul.

„Trăim practic într-o situație de nesiguranță în escaladare, care a început în timpul pandemiei de Covid, a continuat cu conflictele militare și, mai ales acum, se intensifică. Vorbim în acest moment despre o criză globală mai generală, care, mai ales pe fondul instabilității naționale, creează un mediu de imprevizibilitate în care ne este greu să planificăm.”

Nu putem proteja pe nimeni, problema este ca adaptarea să se facă în mod optim, astfel încât efectele negative să fie atenuate, spune ea. Sfatul ei este să ne concentrăm asupra lucrurilor care ne dau un sentiment de siguranță și control – acestea sunt legate în principal de relațiile noastre interpersonale și de aspectele vieții cotidiene pe care, indiferent de circumstanțele externe, le putem realiza.

„Neîncrederea, tensiunea socială care crește, alegerile care urmează – acestea sunt teme care pot influența foarte mult comunicarea noastră cu ceilalți. De aceea, aș face o distincție între acest aspect al comunicării și cel cu oamenii cu care putem face ceva – să vedem un film, să jucăm ceva, să ne plimbăm. Motivul principal pentru care ne simțim rău și simțim această anxietate, care se reflectă și asupra supraviețuirii, planificării și tuturor celorlalte preocupări pe care le avem în mod tradițional, legate și de schimbările climatice și de procesele de migrație, este că o parte din informații o percepem în mod conștient prin intermediul mass-mediei tradiționale, prin rețelele sociale și prin ceea ce ne spunem unii altora. Dar există și o parte mai mare a informației pe care o percepem ca siguranță sau nesiguranță a mediului, iar aceasta este percepută prin sistemul nostru nervos – lipsa zâmbetelor de pe fețele oamenilor, întreaga atmosferă din jurul nostru, de care de obicei nu ne dăm seama.”

Tocmai de aceea sunt foarte importante lucrurile mărunte pe care le putem controla – să ne rezervăm timp special pentru a organiza ceva pentru familie, pentru copii, fără a încerca astfel să distorsionăm situația sau să fugim de cotidian. Acest lucru nu va rezolva problema anxietății generale, dar va

echilibreze și va liniști puțin organismul – spune specialistul: „Când ne rezervăm timp pentru a ne regla experiențele, mergem și în direcția menținerii echilibrului, care asigură atât sănătatea fizică, cât și cea psihică” – precizează prof. Margarita Bakraceva.

Interviuri: Velina Mahlebașieva și Iuliana Kornajeva

Redactor: E. Karkalanova

Tradus și postat de Vlad Mitev