Podkrepa: De 1 Mai, cerem „siguranță, locuri de muncă și salarii acum!”

1 mai este Ziua Internațională a Muncii și a Solidarității Muncitorești, sărbătoare oficială și zi liberă în Bulgaria, precum și în multe alte părți ale lumii. Sărbătoarea este recunoscută oficial din 1939 și, conform tradiției, este marcată prin marșuri și mitinguri organizate de sindicate. Nici anul acesta nu face excepție.

Exact acum 140 de ani, la Chicago, 300 de mii de muncitori, uniți de sindicatele lor, și-au ridicat vocea pentru reglementarea zilei de lucru de 8 ore. Bulgaria nu este mai departe de această dată sacră, iar 1 mai începe să fie sărbătorit în Bulgaria din 1890, la doar 4 ani după evenimentul de la Chicago. „Muncitorii bulgari sunt oameni de muncă foarte conștienți, care, la fel ca frații lor de peste ocean, au înțeles că trebuie să existe o reglementare a normelor legate de munca pe care o depun”, spune ing. Ioannis Parteniotis, vicepreședinte al Confederației Muncii „Podkrepa”. Și amintește realizările sindicale de-a lungul deceniilor:

„Toate aceste „datorii” de astăzi, precum ziua de lucru de 8 ore, săptămâna de lucru de 5 zile – ne amintim când părinții noștri încă lucrau și sâmbăta, adică săptămâna de lucru era de 6 zile, respectiv toate indemnizațiile de maternitate, de șomaj, de incapacitate temporară de muncă, pentru echipament de lucru, pentru condiții de muncă, concedii etc. – toate aceste dobândiri au fost câștigate pas cu pas de strămoșii noștri și, de asemenea, de o parte din generația noastră. Aceste lucruri nu sunt date, ele trebuie apărate și trebuie dezvoltate.

Deoarece viața este dinamică, lucrurile se schimbă – se schimbă condițiile de muncă și aici ajungem la problema educației, a calificării și a recalificării lucrătorilor. Ceva care, la rândul său, creează premisele pentru pierderea locurilor de muncă și înlocuirea lor cu noile tehnologii. Trebuie să ținem cont de acest lucru atunci când purtăm dialogul cu angajatorii și cu instituțiile statului. Lumea și noi înșine, în Bulgaria, trăim în condiții cu totul diferite – provocările actuale sunt atât de natură internă, cât și generate de factori externi. De exemplu, conflictele militare, care nu numai că nu se potolesc, ci adaugă tot mai multe probleme legate de aprovizionarea cu petrol, materii prime și transport. Nu în ultimul rând – cerințele pe care UE și le impune prin așa-numitul „pact verde” și emisiile de carbon asociate acestuia, ceea ce crește prețul energiei electrice și afectează capacitatea industriei europene, în special a celei bulgare, de a concura cu restul lumii. Toate acestea se reflectă asupra bunăstării societății noastre, din care fac parte și lucrătorii.”

Deja de 5 ani țara noastră se confruntă cu o criză politică care a dus la instabilitate, incertitudine și la descurajarea investitorilor de a investi capital în țara noastră – mai spune ing. Ioannis Partheniotis:

„Sper din tot sufletul ca, după ultimele alegeri (din 19 aprilie), să aibă loc o revenire la realitate în rândul elitei noastre politice și, cum se spune, să-și revină și să înceapă să gândească mai matur. Pentru că de cinci luni statul funcționează pe pilot automat – fără un buget adoptat, cu posibilități limitate și asta în condiții sociale, economice și financiare cu totul diferite. Avem o scădere a creșterii economice, iar în unele sectoare industriale avem o stagnare. Acest lucru duce, la rândul său, la o scădere a veniturilor, a posibilităților de investiții, inclusiv a celor care vizează îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrătorii bulgari. Acest lucru pune în pericol locurile de muncă ale oamenilor, există riscul creșterii șomajului, al deprecierii veniturilor lucrătorilor și, nu în ultimul rând, riscul sărăcirii populației. Intrarea în zona euro a creat și mai multă nesiguranță și sentimentul de sărăcire în rândul cetățenilor bulgari. În acest sens, noi, de la KT „Podkrepa”, promovăm în acest an, pe 1 mai, motto-ul „Siguranță, locuri de muncă și salarii acum!”.

Am amânat destul de mult timp dezbaterea serioasă – ce fel de Bulgaria ne dorim și modul în care trebuie să se dezvolte. În toți acești ani am asistat la un dans asemănător tangoului – doi pași înainte, unul înapoi. Da, am înregistrat progrese, Bulgaria nu mai este ca acum 36 de ani, dar Bulgaria poate mult mai mult, iar bulgarii au demonstrat-o imediat după Eliberare, când țara noastră s-a transformat într-o scurtă perioadă de timp într-o forță economică de frunte în Balcani. Dar acest lucru îl putem realiza din nou numai și numai împreună”, adaugă sindicalistul.

1 mai în Bulgaria este și ziua presei de stânga

Susținătorii ideologiei de stânga ies în marșuri de 1 mai pentru a sprijini lupta pentru egalitate, solidaritate și justiție în zilele noastre. Tocmai presa de stânga, reprezentată astăzi în Bulgaria de ziarul „Duma”, a stat la originea acestor marșuri de-a lungul anilor. La inițiativa publicației, creată de publicistul Stefan Prodev, în fiecare 1 mai a avut loc un marș care se încheia în „Grădina Borisova” cu urări din partea liderilor și cu un concert. „De când îmi amintesc, pe scena dedicată sărbătorii au existat întotdeauna discursuri ale jurnaliștilor, cu îndemnul de a fi solidari, de a fi uniți, de a fi împreună în lupta pentru o lume mai progresistă, mai justă” – ne spune Snejana Todorova, președinta Uniunii Jurnaliștilor Bulgari – cea mai veche și reprezentativă organizație a jurnaliștilor din țara noastră.

„Continuăm să apărăm, atunci când și colegii apelează la noi. Știți cât de multe concedieri sunt, cât de mare este presiunea exercitată asupra jurnaliștilor, mai ales de natură politică. Într-un studiu al Asociației Jurnaliștilor Europeni, au apărut recent date conform cărora peste 70% dintre jurnaliștii chestionați au declarat că sunt supuși presiunilor, în special de natură politică. La noi, problemele se reflectă. Suntem o uniune creativă cu funcții sindicale. În Bulgaria, din păcate, încă nu există o lege a sindicatelor, așa că funcțiile noastre se bazează pe tradițiile pe care Uniunea le-a moștenit de-a lungul anilor de la înființarea sa în iunie 1955, când apăra drepturile jurnaliștilor. Acum continuăm, dar fără voința legiuitorului, fără drepturi legislative corespunzătoare, este foarte greu de realizat. Și fără înțelegerea celor care elaborează legile că jurnalistul ar trebui să fie sprijinit în activitatea sa, și nu presat, hărțuit sau pedepsit pentru că spune adevărul.”

Tradus și postat de Vlad Mitev