Între bogăția naturii și provocările dezvoltării durabile

În Bulgaria, condițiile pentru dezvoltarea turismului, în toate formele sale, sunt din belșug. De fiecare dată când turiștii străini apreciază și admiră frumusețea peisajelor naturale ale țării noastre, oamenii locului se bucură de cuvintele lor.

De la colțurile sălbatice ale litoralului, încă neatinse de beton, trecând prin măreția tăcută a munților Rila și Pirin și până la culmile line ale misterioșilor Rodopi, Bulgaria deține acea frumusețe aparte care te îndeamnă să te oprești, să privești și să te bucuri de creație.

O adevărată binecuvântare sunt și numeroasele izvoare minerale răspândite în întreaga țară, care, încă din Antichitate, au fost folosite pentru vindecarea împăraților și a marilor comandanți. Iar istoria bulgară vorbește prin descoperirile de la Durankulak și Varna, prin sanctuarele antice, mormintele tracice, mozaicurile romane, urmele apostolului Pavel, mănăstirea întemeiată de Sfântul Atanasie cel Mare lângă Chirpan, înflorirea culturii și a învățământului în limba slavonă la Pliska și Preslav, precum și prin fortărețele medievale care păstrează memoria perioadelor de glorie și a vremurilor de restriște.

Într-o lume afectată tot mai mult de schimbările climatice, acest pământ binecuvântat oferă răcoare și refugiu prin pădurile sale seculare și prin stațiunile balneare și montane care, în multe locuri, au rămas neatinse de concepțiile „moderne” despre turism.

În timp ce sudul Europei – Grecia, Italia și Spania – se confruntă cu temperaturi de până la 45 de grade, Bulgaria continuă să beneficieze de un climat relativ blând.

Mai ales în acest an Bulgaria se bucură de o vară plăcută, răcoroasă la munte și caldă pe litoral. Dacă adăugăm aderarea deplină la spațiul Schengen și adoptarea monedei euro, nu pare să mai existe niciun obstacol pentru ca marile lanțuri hoteliere internaționale să privească spre Bulgaria ca spre o destinație atractivă în toate cele 12 luni ale anului.

Și totuși, tocmai aici, unde mândria pentru ceea ce ne-a oferit natura este atât de mare, apare și durerea provocată de felul în care se gestionează această moștenire și apariția, an după an, a unei degradări.

S-a grăbit Bulgaria să îngrădească întinderea litoralului Mării Negre și farmecul plajelor sălbatice între ziduri de beton?
Sunetul valurilor a devenit privilegiul hotelurilor de pe prima linie, iar răsăritul este adesea ascuns în spatele clădirilor ridicate fără măsură. Supraconstruirea a devenit simbolul goanei după profitul rapid, însă natura și-a cerut drepturile prin ploi torențiale și tragedii soldate cu pierderi de vieți omenești.

Aceeași transformare se observă și în stațiunile balneare Velingrad și Hisarya, care, în loc să rămână locuri dedicate liniștii și recuperării, se transformă treptat în complexe dense și zgomotoase. În același timp, stațiuni precum Vârșeț și băile minerale din apropierea Sofiei, adevărate bijuterii arhitecturale de la începutul secolului al XX-lea, sunt lăsate să se degradeze.

Cu aceeași îngrijorare privesc oamenii și înspre patrimoniul cultural, acoperit tot mai des de buruienile indiferenței.

Iar atunci când își îndreaptă privirea spre munți, în căutarea liniștii și a naturii, descoperă alte motive de tristețe. Parcuri fotovoltaice întinse ocupă terenuri fertile, iar turbine eoliene uriașe domină orizontul unor locuri odinioară sălbatice, precum Kaliakra.

Planurile pentru noi investiții în parcuri fotovoltaice și eoliene continuă să se înmulțească, existând riscul ca acest pământ să fie transformat dintr-o grădină naturală într-un peisaj industrial justificat în numele unei „energii verzi” prost înțelese. În timp ce țări precum Italia au interzis amplasarea haotică a panourilor fotovoltaice pe terenurile agricole pentru a-și proteja peisajele și agricultura, în Bulgaria industrializarea naturii continuă într-un ritm alert. Cele mai vulnerabile rămân terenurile forestiere și pășunile.

Cândva, progresul era asociat cu fabricile, centralele electrice și dezvoltarea industriei. Astăzi, multe dintre acestea dispar, în timp ce vastele parcuri fotovoltaice și pădurile de turbine eoliene schimbă radical peisajul natural.

În același timp, în turism se aduce forță de muncă din țări îndepărtate. Ajungem astfel, spun bulgarii, într-un paradox: trăim într-o Bulgarie europeană, folosim moneda euro și circulăm liber prin Schengen, însă, la recepția hotelului, suntem întâmpinați de un angajat cu care uneori comunicarea devine dificilă.

Ne întrebăm apoi de ce atât de mulți bulgari aleg să-și petreacă vacanțele în Grecia.

Poate pentru că grecii au înțeles să păstreze și să valorifice ceea ce natura le-a oferit. În plus, reușesc să mențină servicii accesibile, iar o sticlă de apă minerală de jumătate de litru costă doar 50 de eurocenți, chiar și pe plajă.

Totuși, nu trebuie să încheiem într-o notă pesimistă. Există încă motive de speranță. Tot mai mulți bulgari conștientizează valoarea patrimoniului natural și încep să îl apere în mod organizat.

Bulgaria are toate atuurile pentru a fi iubită. Rămâne doar ca bulgarii să învețe să o iubească cu mai multă grijă și cu responsabilitate față de ziua de mâine.

Autor: Darina Grigorova
Redactor responsabil: Desislava Semkovska
Tradus și publicat de Iulia Bahovski