Știri
Cât de puternic este paşaportul românesc?
Două clasamente internaţionale recente arată că paşaportul românesc are de ce să fie dorit
joi 15 octombrie 2026 08:30
joi, 15 octombrie 2026, 08:30
FOTO: foto: Mariana Chiriţă/RRI
Dimensiunea fontului
România ocupă locul 11 la nivel mondial în clasamentul celor mai puternice pașapoarte, realizat de Henley Passport Index, iar cetățenii români pot călători fără viză sau cu viză obținută la sosire în 178 de destinații din întreaga lume. Potrivit ediției din iulie 2026 a clasamentului, România își consolidează poziția în topul statelor cu cea mai mare libertate de circulație, situându-se înaintea unor țări cu economii importante și în apropierea liderilor ierarhiei mondiale. Conform indexului, România și Bulgaria ocupă împreună poziția a 11-a în clasamentul global, fiecare oferind acces fără viză prealabilă în 178 de destinații din totalul celor 227 analizate. Clasamentul compară puterea a 199 de pașapoarte din întreaga lume, în funcție de numărul destinațiilor în care titularii pot călători fără viză sau cu viză obținută la sosire.
România se clasează înaintea mai multor state din regiune și se află la doar o poziție în spatele unor țări precum SUA și Islanda, care ocupă locul 10. La vârful clasamentului se află Singapore, al cărui pașaport oferă acces fără viză în 192 de destinații. Locul al doilea este ocupat de Japonia, Coreea de Sud și Emiratele Arabe Unite, fiecare cu acces în 188 de destinații. Pe poziția a treia se află Suedia, iar locul al patrulea este împărțit de mai multe state europene, printre care Germania, Franța, Italia, Spania, Țările de Jos, Belgia și Danemarca. În continuarea clasamentului se regăsesc Austria, Portugalia, Elveția și Grecia, ceea ce confirmă dominația statelor europene în ceea ce privește libertatea de circulație. Afganistanul are cel mai slab pașaport din lume.
Pe de altă parte, un studiu realizat de Passport Reports a analizat puterea pașaportului în funcție de țară și numărul de destinații în care călătorii pot merge fără viză, cu o autorizație electronică de călătorie (ETA) sau obținând o viză la sosire. Clasamentul a luat în calcul și numărul de destinații pentru care deținătorul pașaportului trebuie să obțină o viză înainte de intrare, a scris Euronews. Pe primul loc se află Emiratele Arabe Unite, cu 182 de destinaţii, urmat de Singapore şi Malaysia, cu 175 de destinaţii, şi de Spania, cu 174 de destinaţii. Țara noastră se află pe locul 18 al clasamentului. România a obținut un scor de mobilitate de 171, iar cei care dețin pașapoarte românești pot intra fără viză în 120 de țări, cu ETA în 9 țări, cu viză la sosire în 42 de țări. Totuși, în 27 de țări este nevoie de viză. România se află într-un grup de state ai căror cetăţeni pot călători liber în 171 de destinaţii, alături de Slovenia, Cehia, Slovacia, Bulgaria şi Estonia.
În context, Departamentul Consular din Ministerul de Externe reaminteştă că planurile de călătorie trebuie făcute din timp, înclusiv prin verificarea valabilităţii paşaportului. Știm, verificarea documentelor nu e la fel de distractivă precum alegerea hotelului cu piscină sau a locului perfect pentru selfie-uri, dar este pasul esențial ca să ajungeţi la destinație, scrie Departamentul. Prin reînnoirea paşaportului simplu electronic din vreme evitați timpii mari de așteptare şi reduceţi stresul de ultim moment, adaugă sursa citată. Detalii puteţi afla www.pasapoarte.mai.gov.ro.
Rețineţi că valabilitatea pașapoartelor pentru minori este diferită în funcție de vârstă: sub 12 ani – 3 ani valabilitate, între 12 și 18 ani – 5 ani valabilitate. De asemenea, nu uitaţi că fiecare destinație poate avea propriile cerințe privind perioada de valabilitate a pașaportului. Puteţi consulta condițiile de călătorie pentru fiecare țară pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, www.mae.ro.
Autor: Eugen Cojocariu
Data publicării inițiale: 7 octombrie 2026
Acest conținut este republicat în cadrul unui acord de cooperare bilaterală între Radioul Național Bulgar (BNR) și Societatea Națională de Radiodifuziune din România (Radio România). Articolul original poate fi găsit pe site-ul Radio România la următorul link.
La această publicație au lucrat: Vlad Mitev